PUS IN DIFICULTATE Ministrul Apelor si Padurilor, Ioan Denes, a fost prezent vineri, 5 aprilie, in municipiul Baia Mare unde s-a intalnit cu reprezentantii unitatilor administrative din judet, dar si cu reprezentantii forului administrativ judetean. Cu toate ca ministrul a venit cu vesti bune la capitolul investitii, unele nu au fost primite chiar cu bucurie. Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare l-a asteptat pe ministru cu temele facute si a pus pe tapet cateva dintre durerile administratiei baimarene. Mai mult, primarul a solicitat ministrului ajutor in rezolvarea problemelor prezentate. Va redam mai jos integral problemele pe care primarul le-a evidentiat in fata ministrului, postate pe pagina sa personala de Facebook ulterior. Tot aici gasiti si filmarea de la sedinta care a avut loc ieri si unde Catalin Chereches a vorbit public despre problemele orasului in materie de ape si paduri:
"Am avut bucuria sa il avem oaspete vineri, 5 aprilie 2019, pe domnul Ioan Denes, Ministrul Apelor si Padurilor. Am profitat de prezenta domniei sale si am atras atentia asupra unor probleme despre care stim cu totii din administratie, insa prea putini indraznim sa vorbim. Eu sunt omul care pune cetateanul si nevoile sale pe primul loc astfel ca, desi poate i-a deranjat pe unii, mi-am permis sa divaghez de la subiectele de dezbatere propuse in cadrul intalnirii si, profitand ca se afla alaturi de noi domnul ministru, am pus degetul pe rana cum s-ar zice.
Am o anumita satisfactie ca cineva, din aceasta zona de activitate a padurilor si apelor, isi apleaca atentia si spre Maramures, judet pe care multi il vad ca pe o zona naturala si de traditii foarte importanta, pe de alta parte cu foarte mari probleme de mediu si unde multe dintre acestea provin din zona apelor si padurilor, din modul in care sunt gestionate in special apele, ma refer la cele contaminate, care sunt tangente cu sectorul minier. Raportandu-ne la municipiul Baia Mare, avem aceasta investitie strategica – barajul Runcu. Avem de cealalta parte Apele Romane, o entitate care face bani. Doar societatea Vital plateste catre 1 milion de euro spre Apele Romane anual. Aici ar trebui sa vedem si modul in care Apele Romane se ingrijesc de baraje, de acumularile de ape si chestiuni care tin de relatia administratorii de retele de apa si canalizare care platesc bani catre Apele Romane. Barajul Runcu este o investitie strategica care deja devine o rusine nationala pentru ca de 40 de ani se lucreaza acolo si nu e gata. Domnul ministru are aceasta sansa ca in urmatorii doi ani sa fie finalizata, mai ales ca nu mai sunt lucrari majore de efectuat. Spre exemplu, se pot lua niste bani din sud si adusi spre nord.. In zona de sud e mai multa campie, nu sunt asa mari probleme, daca ar veni bani spre nord, s-ar putea rezolva in doi ani, sa nu mai asteptam alti 40 de ani.
Avem Barajul Firiza unde ar trebui sa constatam, pe langa faptul ca acum 80 de ani cineva a facut un baraj si doar ne alimentam cu apa de acolo si nu sunt necesare alte lucrari, ca poate ar trebui efectuata dragarea, curatarea, o chestiune care tine de sanatatea populatiei, de bunul simt administrativ pe care trebuie sa il avem fata de entitatile cu care colaboram, dar mai ales fata de cetateni. Consider ca asta e o prioritate. Baimarenii stiu foarte bine ca mai ales in timpul verii ne trezim cu o calitate a apei foarte proasta si pe care o platim la Apele Romane, pentru ca sursa, zona din care se extrage apa din baraj, este una contaminata de diverse "ingrediente", de la frunze crengi si altele. Toate acestea le deconteaza firma care furnizeaza apa, banii provenind din buzunarul cetatenilor. Platim si avem si o calitate foarte proasta.
S-au realizat foarte multe investitii pe raul Sasar de-a lungul timpului, este un fel de sac fara fund. Domnul ministru spunea foarte corect ca oamenii sunt incantati sa vada buldozere, ca se lucreaza pe santiere, ca ar trebui sa fim mai permisivi cu chestiunile care tin de formalitate sau formalism din perspectiva administrativa. Din punctul meu de vedere, cred ca este mai indicat ca oamenii sa vada mai tarziu niste buldozere, dar sa vada peste 10 ani proiecte sustenabile si care rezista. Pentru ca cea mai mare problema de sus pana jos in tara asta, la ministere, la primarii, la consilii judetene este proiectarea. Se proiecteaza prost, nu sunt firme de proiectare, sunt firme capusa, inclusiv Aquaproiect si pana la celelalte firme mai mici sau mai mari, sunt de fapt niste entitati care din banii de la buget, intr-un mod absolut nesimtit si care genereaza un prejudiciu major in timp pentru unitatile administrative, pentru statul roman in general. Consider ca ar trebui sa ne orientam spre chestiunile legate de mediu, de chestiunile estetice. Pentru ca reabilitarea raului Sasar nu inseamna ca arunci niste beton in pragurile de fund, in zidurile de sprijin… sunt multe solutii care au un caracter estetic, dar si ecologic. Nimeni nu se gandeste la partea de plantare a unor specii pe malul raului, astfel incat sa se consolideze raul nu doar prin beton, la pestii care trebuie sa si circule, daca faci praguri inalte asta nu se mai intampla si inca ceva, care aduce prejudiciu statului roman: nimeni nu se gandeste ca raul Sasar, un rau istoric contaminat, dar chiar si asa detine si anumite resurse. A facut cineva un studiu sa vada din ceea ce se extrage de acolo, tot pamantul din albia raului, ce elemente contine? Unde se duce acel pamant. Am intrebat la mediu, nu stiu, nu ii intereseaza. Am intrebat prin alte parti, nu stiu, nu ii intereseaza. Este o resursa cu care poate s-ar putea, cel putin un sfert din rau, ca si reabilitare, plati. Pentru ca este o zona in care, vreo 500 de ani, s-a facut minerit. Si daca aceasta cantitate de pamant o vom analiza din perspectiva elementelor pe care le contine vom constata ca exista niste valori destul de importante. Pe de alta parte ne raportam la autorizarea lucrarilor pe care le avem noi, municipiul, in apropiere de raul Sasar. Ne trezim cu o gramada de proiecte, din fonduri europene, care sunt pierdute dintr-un anumit formalism.. Cred ca ar fi cazul sa tratam nu doar la nivel de Baia Mare, ci si la nivel national, modul in care se administreaza raurile in perimetrele autoritatilor locale. Este o chestiune care tine si de o anumita nelegalitate, o intelegere rudimentara intre primarii si apele romane. Noi le dam motorina, ei vin cu buldozerele, sa facem curatenie in fiecare primavara si iese o tiganie pe care nu trebuie sa o continuam. Trebuie sa vedem cine gestioneaza administrarea, dar mai ales salubrizarea pe cursul raurilor in perimetrele autoritatilor locale.
Un alt proiect important pentru municipiul nostru este paraul Craica. Aici avem un studiu de fezabilitate realizat de foarte multa vreme si pe care noi ne asumam sa il actualizam si o sa facem chiar si proiectul tehnic. Sa facem pe o parte reabilitarea de maluri, pe de alta parte intubarea. Acest parau afecteaza si o parte din orasul Baia Sprie, Recea, pe langa Baia Mare. Noi punem la dispozitia ministerului proiectul, intr-un parteneriat, pentru a rezolva si aceasta problema.
Avem o proprietate a Apelor Romane, fostul restaurant de la lacul Firiza, cunoscuta de foarte multi baimareni si maramureseni, intr-o paragina de nedescris. Am solictat de nenumarate ori sa fie transferata municipiului Baia Mare pentru a realiza o investitie de interes public. Inteleg de ce nu se doreste, de cate ori se schimba guvernul se schimba si cei interesati.. Si atunci, ba unii vor sa cumpere, altii sa concesioneze, altii vor parteneriat. Noi vrem sa fie transferata aceasta proprietate in domeniulo public al municipiului Baia Mare, pentru ca terenul este al nostru, doar cladirea si ce e sub ea este in administrarea Apelor Romane.
Mai sunt lucrarile pe care le realizam pe raul Firiza. Daca ne raportam la barajul Berdu, la barajul Firiza, trebuie sa ne gandim si la amonte, sa rezolvam problemele legate de inundatii, de ceea ce ajunge in acel rau, la modul in care gestionam ceilalti afluenti, respectiv exploatarea padurilor si alte probleme ce pot sa afecteze raurile. Consider ca e generos faptul ca domnul ministru a punctat anumite sume de bani, dar la un traseu care are aproximativ 25 de kilometri, un kilometru inseamna pentru noi 25 de ani..
Avem Valea Usturoiul unde putem pune la dispozitia ministerului proiectul tehnic ca sa fim eficienti si sa intram cu utilajele intr-o maniera in care selectam proiectantii dupa alte criterii, nu doar dupa pret. De ce sa nu aducem proiectanti din Germania, cum arata malul de la Ulm, sa arate si malurile Sasarului ?!
Drumurile forestiere, pe raza municiopiului Baia Mare, proiecte pe care noi le intelegem pentru gestionarea padurii, pentru sanatatea padurii, pentru partea economica carer trebuie sa fie luata in calcul. Doar ca aceste drumuri nu trebuie facute doar ca sa incaseze cineva niste bani. Ele trebuie gandite si din perspectiva respectului fata de mediu si padure, dar si din perspectiva estetica. Va luati de cap daca vedeti ce autostrada s-a facut in mijlocul padurii din Baia Mare spre Baia Sprie.. E un dezastru ecologic ce s-a facut acolo.
O alta durere de a noastra si pentru care l-am rugat pe domnul ministru sa ii sensibilizeze pe cei de la Regia Nationala a Padurilor sa ne dea acordul: realizarea Parcului National Firiza. Sunt vreo 14 ani de cand ne straduim sa facem acest lucru. Cei care au fost si sunt prin ocoalele silvice din Baia Mare si Firiza cunosc foarte bine acest lucru. Cred ca putem face acest proiect din dorinta de a si proteja, dar si pentru cetateni, pentru dezvoltarea municipiului.
Mi-as dori si ca ceea ce inseamna domeniu de vanatoare asezat si pe zona Baia Mare, nu zic sa ne fie transferat la municipiu, dar as vrea sa ramana la AJVPS. Nu vreau sa vina tot felul de smecheri care sa puna presiune, in numele ministerului, pe AJVPS Maramures, sa preia, sa vulnerabilizeze. Astfel de suprafete trebuie gestionate public, de AJVPS si nu de catre niste smecheri care au castigat 2 lei si vor sa administreze domenii de vanatoare", a spus Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare.
ActualMM
