Traim un fenomen periculos care tinde sa ia proportii in tara noastra. Desi mii de oameni au trait experienta periculoasa a terapiei intensive, loc unde viata atarna de un fir de par, semeni de-ai nostri aleg sa se manifeste, sub pretextul drepturilor si libertatilor fundamentale, sfidand autoritatea publica. In loc sa ascultam de medici, unii dintre noi se lasa manipulati de revolutionari de profesie si de catre politicienii mediocri.
Preluam exemple si manifestari din tari in care sunt deja milioane de bolnavi infectati si sute de mii de victime ale noului coronavirus, in loc sa aplicam bunele practici din tarile cu numar infim de infectati cu noul virus. Ca om ce am trecut prin experienta bolii provocate de SARS-CoV-2, pot sa va asigur ca a fost dificil, chiar daca nu am ajuns in sectiile ATI.
Despartirea de familie si copii am resimtit-o mai acut decat izolarea in sine, la care se adauga si oprobiul public, tacit sau fatis, al unora, e drept putini, din comunitatea baimareana. Insa, am respectat regulile impuse de medici, tratamentele prescrise si cu multa incredere si credinta in divinitate am depasit cu bine momentele grele. Celor care se alatura fizic grupurilor de sceptici sau inunda social media cu apeluri si mesaje de sustinere care incita la rebeliune civica, le transmit un mesaj clar. Stim ca gestionarea crizei pandemice se putea face mai bine, iar guvernantii au decis uneori sa nu tina cont de recomandarile specialistilor.
In conditiile date, deciziile trebuiau sa apartina medicilor si nu politicienilor, unii aflati intr-o perpetua campanie electorala. Am uitat prea usor primele luni de criza, cand speriati si supusi unui terorism mediatic ce alimenta goana dupa rating, ne-am izolat abandonandu-ne prietenii, rudeniile si vecinii din comunitate, familiile sarace, varstnicii singuri si persoanele cu dizabilitati. In acele momente, vitejii de azi s-au ascuns dupa gardurile resedintelor somptuoase umplandu-si camarile cu alimente si bunuri, inchizandu-si pana si telefoanele mobile de frica.
Atunci, alaturi de un grup inimos de voluntari, eu am fost printre cei prea putini care am asigurat bunurile si serviciile de stricta necesitate celor multi si abandonati. Fara sa asteptam laude sau onoruri, ne-am pus in slujba unei comunitati divizate de pericolul pe care astazi il negam cu inconstienta. Pentru tot ce am facut vrem doar recunoastere si respect, nu diplome sau medalii, mentionari sau laude in presa.
Este momentul sa strangem randurile, sa fim solidari si sa actionam cu mult calm, respectand restrictiile impuse de riscul epidemiologic. Eu nu simt ca se atenteaza la libertatea mea sau a familiei, nu mi-a pus nimeni "botnita" cerandu-mi sa nu vorbesc. Dimpotriva, simt ca este momentul sa-mi afirm convingerea ca pot sa contribui la instaurarea normalitatii, acea stare de fapt cand cetateanul si statul sunt parteneri, nu inamici publici. In aceste momente, trebuie sa ne gandim la medici si la personalul sanitar care lupta impotriva epidemiei.
Sunt cei pe care i-am aplaudat in lunile de criza, semeni de-ai nostri care nu se pot ascunde intre ziduri, nu pot merge in concedii exotice si nici nu pot protesta in Piata Victoriei. Sunt cei multi si obositi care nu poarta masca sase ore la scoala sau opt ore la birou, ci un intreg echipament de protectie, uneori timp de 12 sau 16 ore, punandu-si viata in pericol. Si ei au diferite boli, unii sunt varstnici, altii se tem pentru viata lor si a familiilor, dar nu demonstreaza in strada. Lor nu le sunt luate drepturile? Nu se antenteaza la siguranta lor cand le cerem, noi toti, sa fie prezenti la patul nostru atunci cand ajungem infectati la spital?
Inchei mentionand postarea unuia dintre concetatenii mei, un necunoscut care ma sprijina si imi da putere sa continui: "Cine ne da dreptul sa atentam la sanatatea medicilor nostri, cei care platesc uneori cu vietile lor pentru inconstienta noastra civica? Cine?"
Gavra Bogdanel
Articol comandat de Partidul Miscarea Populara Maramures. Cod unic de identificare 21200020.
Articolul Gavra Bogdanel: "E timpul sa fim uniti, nu dezbinati" apare prima data in Stiri din Maramures - Vasile Dale.
