Programul german de reeducare din muntii Maramuresului a dat nastere unui scandal fara precedent. La Viseu de Sus, zeci de copii si de localnici au iesit in strada sa-i apere pe fondatorul taberei si pe angajatii arestati pentru tratamente barbare aplicate minorilor. Asa sunt descrise de catre procurorii DIICOT tehnicile folosite ani la rand. Mai multi copii ar fi fost legati cu funii, inhamati la carute langa animale si izolati ca-n inchisoare. De cealalta parte, sunt copiii nemti care s-au integrat in familiile din Romania.
Jonelle: Eu sunt sclav? Eu sunt sclav pentru ca ma duc la prasit? Sunt sclav pentru ca duc iarna doua lemne in beci?
Una dintre victime sustine ca "eram pedepsit. Bataia insemna sa te prinda foarte tare de dupa gat, erai imobilizat sa nu poti riposta, lipit de perete sau trantit pe jos si te obligau sa stai asa pana te linisteai".
Massimo: Nimeni nu a batut pe nimeni, nimeni nu ne-a infometat.
O alta victima spune ca "Primeam de mancare numai paine cu slanina sau unsoare si, la finalul zilei, eram inchis singur intr-o bujda, adica o casa parasita, din care nu aveam voie sa ies nici ca sa merg la WC".
Jonelle: La noi masa e plina: cu castravete, cu branza, cu slanina, cu salam cu tot.
In schimb, o alta victima a programului spune ca "atata timp cat am stat in Romania, nu am facut niciun fel de scoala".
Totusi, un profesor de la o scoala privata spune ca "eu va confirm ca veneau la scoala. Noi avem o scoala particulara, anume pentru acesti copii cu cadre specializate".
Sunt doua lumi, la Viseu de Sus. De o parte, copiii din centru care au marturisit in fata anchetatorilor cum au fost supusi unor tehnici dure de reeducare.
De cealalta parte, tinerii care au ajuns in plasament la familii din localitate, dupa perioada de acomodare in munti. Cei care sustin ca s-au integrat in Romania se tem ca, in urma anchetei penale, vor fi obligati sa plece din tara.
Jonelle: Eu am venit cu o tona de medicamente. Mi-au dat in Germania sa ma linistesc. Aveam probleme psihice, aveam probleme cu agresivitatea. Cand am ajuns aici a zis: gata! De aici nu iei, nu mai iei niciun medicament. M-am simtit bine. De doi ani de zile eu nu am luat niciun medicament
Celina: Daca a fost ceva greu pentru mine am spus si nu a trebuit sa fac asta. Mi-au dat altceva de facut si asta a fost
Programul de reeducare este conceput de statul german. Iar decizia de a ajunge in Romania apartine unor instante.
Ioan Sasu, avocatul Centrului de reeducare: Discutam de minori care, in Germania, au parcurs diferite stadii de internare in diferite centre de reeducare. Abia in conditiile in care nu s-a mai reusit realizarea unui program de reeducare de acolo s-a ajuns ca in acest centru sa fie institutionalizati acei minori
Mircea Serban, fost jurnalist local: Acesti copii sunt ignorati de statul german, statul roman nu are nicio obligatie fata de acesti cetateni. Statul german, din cate stiu eu, ofera pentru intretinerea unui astfel de copil in jur de 3.000 de euro.
Din banii acestia, Fundatia care detine centrul de reeducare plateste inclusiv oameni in grija carora ajung unii dintre copii. Alti localnici, care nu au avut copii in plasament, confirma relele tratamente.
De rele tratamente ii acuza si procurorii DIICOT. Cinci angajati, printre care Bert Schumann, seful programului de reeducare, au fost arestati. Procurorii vorbesc despre o educatie prin tortura.
"Aplicarea unor metode barbare asupra minorilor prin aducerea si tinerea acestora in conditii de veritabila sclavie, fiind exploatati prin obligarea lor la executarea unor munci fizice epuizante, batai repetate, privare de hrana, lipsire de libertate prin inchiderea intr-un asa-zis "arest", legarea cu funii, inhamarea la caruta alaturi de animale, tinerea deliberata a minorilor in ger si in frig sau in ploaie", noteaza procurorii DIICOT.
Tot anchetatorii sustin ca Bert Schumann ar fi construit totul in baza unor convingeri educative personale.
Eduard Motoescu, psihiatru: Aceste lucruri constituie o trauma, acei copii sunt la o varsta la care personalitatea se edifica, fiecare caramida din acest edificiu conteaza. Lipsa unui suport afectiv poate adanci prapastia patologica in care se afla si sansele lor de reechilibrare devin minime
In ultimii 15 ani, peste 30 de copii nemti au fost integrati in familii. Unii dintre ai au ramas in Romania.
Celina: Familia mea e ca parintii mei pentru mine. Eu ma inteleg foarte bine cu ei, eu nu am treaba.
Simona Pop, femeie cu copil in plasament: Nu vin de bunavoie. Noi suntem ultima speranta. Dar, in timp, 2 luni, 5 luni, 6 luni se integreaza. Mama lui nu are tutela decat 60-70% asupra lui, pentru ca sunt familii cu probleme. Asta stie statul german. Tutela lui o are comuna din Germania.
Motiv pentru care si anchetele sociale sunt facute tot de catre oficialii germani. Autoritatile pentru protectia copilului din Romania sustin ca, in toti acesti ani, nu au existat plangeri cu privire la acest centru. In urma anchetei DIICOT se fac verificari la toate nivelurile, in ambele state.
Marius Budai, ministrul Muncii: Am luat legatura cu Ambasada Germaniei la Bucuresti, Ambasada care a luat legatura cu parintii copiilor care sunt acum in drum spre Romania.
Pana la finalizarea cercetarilor, copiii in plasament raman la aceleasi familii. Centrul din Viseu functioneaza in continuare, iar cei care s-au constituit victime in dosar ar putea ajunge in Germania intr-un alt loc de reeducare sau chiar la familiile lor.
TRAFIC DE MINORI: AUDIERI MARATON IN CAZUL MINORILOR SCLAVI DE LA VISEU DE SUS
