Analizand propunerea formulata prin prisma dispozitiilor art. 225 Cod procedura penala, raportat la art. 223, alin. 2 Cod procedura penala, judecatorul de drepturi si libertati o va admite pentru urmatoarele considerente:
Pentru ca o masura de retinere sau de arestare sa fie permisa, trebuie sa existe motive plauzibile de a se banui ca s-a savarsit o infractiune, iar notiunea de ,,motive plauzibile" sau ,,indicii temeinice" depinde de circumstantele particulare ale fiecarui caz. Organul judiciar este obligat sa ofere un set minim de fapte si informatii care sa convinga instantele cu privire la existenta acestor indicii temeinice, dar acest lucru nu presupune ca autoritatile sa dispuna de probe suficiente pentru a formula acuzele impotriva inculpatului la momentul arestarii.
Rolul acestei masuri trebuie sa fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotriva, inlaturarea suspiciunilor, iar faptele probatorii care ar putea da nastere unei presupuneri rezonabile nu trebuie sa fie de acelasi nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare (cauza Calleja contra Maltei).
Art. 5, lit. c din Conventia europeana a drepturilor omului conditioneaza legalitatea privarii de libertate de existenta unor motive verosimile, temeinice ca s-a savarsit sau ca se va savarsi o infractiune sau autorul va fugi dupa savarsirea unei infractiuni. Notiunea de ,,motive verosimile" a fost interpretata de Curtea Europeana in sensul existentei unor date, informatii, care sa convinga un observator obiectiv ca e posibil ca persoana respectiva sa fi savarsit infractiunea ce face obiectul judecatii.
Art. 202 Cod procedura penala impune o serie de conditii pentru ca masura arestarii preventive sa poata fi dispusa, aceasta fiind o masura preventiva exceptionala; in nici un caz ea nu anticipeaza o pedeapsa asupra fondului, dupa cum s-a decis, in cauza Wemhoff contra Germaniei.
O prima conditie care trebuie a fi indeplinita pentru a se dispune o masura preventiva este aceea a lipsei unor impedimente la punerea, respectiv exercitarea actiunii penale in cauza. Apoi, masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata. Nu in ultimul rand, masura trebuie sa fie necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia. Necesitatea luarii sau a mentinerii celei mai grave masuri preventive trebuie analizata prin prisma scopului asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii de noi infractiuni.
Premisa de la care se porneste pentru a analiza oportunitatea luarii masurii arestarii preventive este aceea a existentei unor probe sau indicii temeinice din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune de o anumita gravitate.
In prezenta speta, judecatorul de drepturi si libertati retine ca s-a conturat suspiciunea rezonabila ca inculpatii X, Y, Z, Q si W, fata de care se efectueaza cercetarile, au participat la comiterea infractiunilor retinute in inscrisurile de la dosar.
Agresorii: doi frati si cei cinci fii ai lor
Astfel, in prezentul dosar, exista indicii temeinice de natura sa convinga un observator obiectiv, in sensul aratat in art. 5, paragraf 1, lit. c din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ca, in cursul anului 2019, fratii X si Q, impreuna cu fiii acestora (Y, Z, W, BB si AA) au demarat o activitate de exploatare a unor persoane vulnerabile, cu handicap fizic sau fara adapost, care nu se pot intretine singure si nu au resurse de subzistenta. Astfel, membrii familiilor ... foloseau persoanele vulnerabile in gospodaria lor la prestarea de diverse munci fizice, victimele fiind constranse moral si fizic sa se supuna cerintelor inculpatilor.
Este important de precizat ca gospodariile celor doi frati ... se afla in vecinatate una de cealalta, in comuna ...., judetul Maramures.
Pentru a se asigura ca persoanele vatamate nu parasesc gospodaria inculpatilor, acestia le-au agresat in repetate randuri, le-au amenintat, le-au aplicat tratamente degradante si le-au umilit, ajungand chiar sa le infometeze. Victimele nu au fost platite pentru munca prestata, iar cand au incercat sa fuga, au fost agresate si amenintate cu moartea.
La analizarea existentei suspiciunii rezonabile cu privire la savarsirea unei infractiuni, judecatorul de drepturi si libertati va avea in vedere, in primul rand, declaratiile persoanelor vatamate, care se coroboreaza intre ele.
Astfel, din declaratia persoanei vatamate a rezultat ca, in cursul anului 2015, a prestat activitati lucrative la familia X, astfel ca ii cunostea pe membrii acesteia. In toamna anului 2019, in timp ce se indrepta spre ...., persoana vatamata a fost luata de pe strada de inculpatul X si dusa cu autoturismul in .... Desi a discutat cu inculpatul sa primeasca bani pentru munca prestata, acest lucru nu s-a mai intamplat, persoanei vatamate spunandu-i-se si ca, daca va fugi, X va trimite pe cineva dupa ea si va fi agresata.
Din sustinerile persoanei vatamate , a reiesit ca aceasta dormea pe o saltea, in aceeasi incapere in care dormea si inculpatul X, aceeasi soarta avand-o si numitul ... (identificat ulterior ca ).
Din ancheta sociala efectuata de asistentul social din cadrul Primariei Comunei ..., a rezultat ca persoana vatamata provine din sistemul de protectie, neavand familie si fiind scolarizata in institutii speciale (scoli ajutatoare). Acesta a locuit o vreme pe strazi si, fiind evaluat din punct de vedere psihiatric, s-a stabilit ca prezinta retard mental moderat si deficienta semnificativa a comportamentului. Potrivit evaluarii psihologice, persoana vatamata poseda o gandire lenta, incomplet dezvoltata, aceasta nefiind capabila sa realizeze operatii de sinteza si abstractizare. De asemenea, victima prezinta deficit accentuat la limbajului, avand si dificultati de coordonare motorie fina (aceasta determinand dificultati in realizarea unor activitati curente legate de igiena corporala si alimentatie).
Dupa identificarea numitului , acesta a fost audiat, aratand ca a parasit locuinta familiei sale din satul ..., intrucat nu se intelege cu tatal sau. Ajuns in Maramures, in gara din Baia Mare, a fost abordat de inculpatul Y, care i-a propus sa ii ofere de lucru la animale, in contra sumei de 200 lei pe luna (plus mancare si loc de dormit). Persoana vatamata a fost de acord, astfel ca a fost dusa la gospodaria inculpatului, unde muncea si numitul .
Din declaratia numitului , a rezultat ca a fost agresat cu biciul si cu pumnii de catre inculpatul Y, atunci cand nu a avut suficienta grija de animale. De asemenea, a fost obligat sa culeaga iarba furata de inculpati de pe campurile altor sateni, iar daca a refuzat, a fost lovit.
Desi intelegerea cu inculpatul presupunea sa fie platit, numitul nu a primit nicio suma de bani; mai mult, cand a vrut sa plece din gospodaria familiei..., persoana vatamata a fost amenintata cu agresiuni de inculpatii X si Y.
Sustinerile acestei persoane vatamate confirma afirmatiile numitului , in sensul ca nu au fost platiti pentru munca prestata, ca nu primeau mancare, decat o data pe zi, ca nu erau lasati sa plece in sat, dar si ca erau amenintati si agresati.
Batut cu biciul. Nu primea hrana
Potrivit raportului de expertiza psihologica ..., persoana vatamata prezinta marca traumatica de intensitate severa, corespunzatoare situatiilor de privare de libertate, agresivitate intentionata, lezare corporala, expunerea la violente impotriva altor persoane. Psihologul a apreciat ca fiind credibile urmatoarele fapte: persoana vatamata a fost privata de libertate la locuinta numitilor Y si X; privarea de libertate contine premeditarea si intentionalitatea faptuitorilor; victima a fost batuta cu biciul de cei doi inculpati; victima a fost martora la agresiunile aplicate lui ; victima a fost amenintata cu bataia pentru a nu fugi; victima a fost supusa privarii de hrana suficienta.
Este relevanta in aprecierea judecatorului de drepturi si libertati concluzia psihologului: conceptul de timp, ca durata si succesiune, este corespunzator varstei de dezvoltare de 10 ani, ca urmare nu pot fi luate in considerare reperele de durata din declaratiile victimei.
In cadrul cercetarilor efectuate, a fost identificata si persoana vatamata , aceasta prestand munci fortate in gospodaria numitului Q.
Declaratiile persoanei vatamate releva, de asemenea, ca a muncit in gospodaria inculpatului, fara a fi platita, ca era pusa chiar sa fure lemne de foc de la vecinii inculpatilor, in aceeasi situatie aflandu-se si alte persoane. Numitul i-a cunoscut si pe si , despre acestia declarand ca munceau pentru X.
Iti vom face loc de veci in cimitirul nostru
Potrivit persoanei vatamate, nu trecea o saptamana fara a fi agresata si nu era lasata singura, fiind mereu supravegheata. De regula, W o agresa pe persoana vatamata (chiar si cu o lopata), iar Q o ameninta (ca nu va scapa niciodata de acolo, ca ii vor face loc de veci in cimitirul lor, intrucat va munci la ei toata viata, etc.).
Persoana vatamata a muncit cea mai indelungata perioada de timp la familia Q, cu intermitente, dupa fiecare plecare fiind adusa inapoi de unul dintre membrii acestei familii.
Si persoana vatamata a fost supusa expertizarii psihologice, fiind constatata in privinta sa tulburare de stres posttraumatic. Gradul de severitate al traumei este catastrofal, corespunzator situatiilor de privare de libertate, agresivitate intentionata, urmarire cu scopul privarii de libertate. Psihologul a apreciat ca fiind credibile urmatoarele fapte: persoana vatamata a fost privata de libertate la locuinta numitilor Q si W; victima a fost batuta de cei doi inculpati; victima a fost martora la agresiunile aplicate lui ... si ; victima a fost supusa privatiunii de hrana, umilintelor din partea celor doi faptuitori, a fost urmarita dupa ce a fugit si adusa cu forta inapoi.
Batut cu furca, pus sa fure, ascunsi in ieslea cailor sau in pod cand venea politia
Aceleasi acuzatii au fost aduse inculpatilor si de persoana vatamata , aceasta precizand ca a fost obligata la prestarea de munca de inculpatii Q, W si Z, fara a fi platita. Victima a aratat ca primea doua felii de paine toata ziua, ca a fost batuta cu biciul si amenintata cu moartea pentru a nu pleca, dar si ca nu era lasata singura (fara un membru al familiei), astfel ca nu a putut sa sesizeze persoanele abilitate despre ce i se intampla.
Din declaratia victimei, a mai rezultat ca a fost pusa sa fure lucerna impreuna cu inculpatul W, acesta din urma agresand-o cel mai des (chiar si cu o furca). In situatiile in care venea politia la locuinta familiei..., persoana vatamata era pusa sa se ascunda in pod sau in ieslea cailor.
Si persoana vatamata a fost supusa expertizarii psihologice, fiind constatata in privinta sa tulburare de stres posttraumatic - prezenta marcii traumatice de intensitate severa. Gradul de severitate al traumei este catastrofal, corespunzator situatiilor de privare de libertate, agresivitate intentionata, emotii din registrul terorii si umilintelor severe. Psihologul a apreciat ca fiind credibile urmatoarele fapte: persoana vatamata a fost privata de libertate la locuinta numitilor Q, Z si W; victima a fost supusa privarii de hrana si umilintelor din partea celor trei; victima a fost batuta de cei doi inculpati - Q si W; victima a incercat sa fuga, a fost prinsa si batuta; victima a fost martora la agresiunile aplicate lui ; victima a fost supusa privatiunii de hrana, umilintelor din partea celor doi faptuitori, a fost urmarita dupa ce a fugit si adusa cu forta inapoi; victima a fost supusa lezarii corporale severe, evenimentele de efractie prin violenta erau aproape zilnice, lipsite de control, victima a perceput intentionalitatea faptuitorului, fiind lasata fara posibilitatea de a accesa ajutorul in situatia de durere si pericol, fiind indeplinite criteriile de eveniment traumatic de tip tortura.
Este important a se sublinia ca, in cazul tuturor victimelor evaluate, psihologul nu a decelat elemente de contaminare a marturiei.
Persoanele vatamate, au participat la recunoasteri ale agresorilor dupa fotografie, activitatile procedurale fiind consemnate in procese verbale atasate la dosarul cauzei.
Gasit la perchezitie tinut captiv intr-o camera incuiata cu lacat
Cu ocazia perchezitiei domiciliare din data de 04.06.2020 la domiciliile inculpatilor, organele de politie din cadrul SCCO Maramures l-au gasit incuiat sub lacat intr-una dintre incaperile gospodariei inculpatului Q pe numitul . Acesta a fost audiat in calitate de persoana vatamata, aratand ca a fost dus la locuinta familiei... inca din data de 1 iunie 2020, pentru a munci. Pe timpul noptii, victima a fost tinuta intr-o camera incuiata cu lacat, iar pe timp de zi, era pusa sa munceasca, fiind supravegheata in permanenta de membrii familiei.
Conform Raportului de evaluare psihologica ..., victima prezinta deficienta mintala medie, nivel cognitiv precar sub aspectul rationamentului, intelegerii, redarii, criticismului. Sustinerile persoanei vatamate au fost apreciate ca fiind credibile (cu precadere privarea de libertate si fortarea la prestarea de munci fizice).
Faptul ca persoana vatamata a fost gasita incuiata intr-o incapere este consemnat si in procesul verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare la imobilul din ....
Despre faptul ca familiile exploateaza diferite persoane aflate in situatii vulnerabile a declarat si martorul , acesta precizand ca ,,slugile" nu erau tratate omeneste, nu primeau mancare, erau batute si puse la munca fortata. Toti acei barbati exploatati aratau foarte rau, erau slabi, murdari, flamanzi si nu erau lasati sa umble singuri prin sat.
Aceleasi sustineri le-a facut si martorul , acesta chiar fiind luat la rost si amenintat de Z si ..., intrucat acestia au crezut ca martorul le-a luat ,,o sluga" care avea cunostinta de mai multe infractiuni comise de inculpatul Z.
Asadar, probele administrate pana in prezent conduc la suspiciunea rezonabila ca inculpatii au comis infractiunile care li se retin in sarcina, agresand persoanele vatamate si obligandu-le sa presteze munca, fara a le plati. Persoanele vatamate au fost lipsite de libertate, in sensul ca au fost supravegheate mereu de membrii familiei... pentru a nu fugi, au fost infometate, umilite si amenintate cu alte agresiuni, in cazul in care ar pleca.
Contradictiile din reperele temporale furnizate de persoanele vatamate provin din nivelul de dezvoltare al acestora (majoritatea avand deficiente mentale), din traumele suferite ca urmare a agresiunilor aplicate in mod repetat si a umilintelor la care au fost supuse.
Desi inculpatii nu au recunoscut comiterea infractiunilor de care au fost acuzati, pretinzand ca victimele au fost libere sa plece oricand ar fi vrut, ca ar fi fost hranite si spalate, ca ar fi fost platite pentru munca prestata, sustinerile acestora nu sunt confirmate de nicio proba administrata pana in prezent in cauza.
In acelasi sens, apararile formulate de inculpati in sensul ca victimele nu prezinta urme de agresiuni nu pot fi primite de judecatorul de drepturi si libertati, in raport de durata de timp trecuta de la momentul acelor actiuni violente, timp in care urmele fizice au disparut.
De asemenea, sustinerile inculpatilor ca s-ar fi efectuat o alta perchezitie la domiciliile lor, anterior datei de 04.06.2020, nu sunt confirmate de actele dosarului, singura perchezitie domiciliara incuviintata fiind cea efectuata in data anterior mentionata.
Verificarile efectuate de organele de politie in data de 30 mai 2020 au avut la baza planul de actiune dispus pentru verificarea respectarii legislatiei privind evidenta persoanelor - identificarea de persoane care detine acte de identitate expirate ori care nu respecta legislatia in vigoare cu privire la stabilirea domiciliului si a resedintei, asa cum rezulta din procesul verbal de la fila 38 din vol. I din dosarul de urmarire penala.
Judecatorul de drepturi si libertati constata ca inculpatii au vizat in activitatea lor infractionala acelasi tipar de victima: persoane fara adapost, cu un nivel de dezvoltare intelectuala redus, incapabile sa se protejeze si sa exprime opozitie eficienta fata de tratamentul aplicat, fara suport familial si fara surse de venit, acestea caracteristici asigurand succesul activitatii infractionale pana in momentul interventiei organelor judiciare.
Este relevanta in aprecierea judecatorului de drepturi si libertati si depozitia martorului , ....., unde au fost duse persoanele vatamate , si . Astfel, martorul a aratat ca, dupa cazarea persoanelor vatamate in acest centru, s-au prezentat mai multe persoane de etnie roma (inclusiv 3 barbati), care au vrut sa ia legatura cu victimele si care s-au manifestat recalcitrant cand li s-a refuzat accesul in incinta.
In mod evident, probatiunea ce se va administra in continuare in cauza va lamuri toate aspectele relevante cauzei.
Judecatorul de drepturi si libertati retine in speta incidenta dispozitiilor art. 223, alin. 2 Cod procedura penala, existand o suspiciune rezonabila ca inculpatii au comis infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare (una dintre infractiunile retinute in sarcina lor fiind aceea de trafic de persoane, prevazuta expres ca temei de arestare) si, pe baza evaluarii gravitatii faptelor, a modului si a circumstantelor de comitere a acesteia, a anturajului si a mediului din care acestia provin si a altor imprejurari privitoare la persoana acestora, se constata ca privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.
In acest sens, trebuie mentionat ca, pentru infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat prevazuta de art. 367, alin. 1 si 6 Cod penal, legea prevede pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani. De asemenea, pentru infractiunea de trafic de persoane, prevazuta de art. 210, alin. 1, lit. a si b Cod penal, raportat la art. 182 alin. 1, lit. a si b Cod penal (enumerata expres ca temei de arestare), legea prevede pedeapsa inchisorii de la 3 la 10 ani.
Astfel, rezulta ca prima teza a art. 223, alin. 2 Cod procedura penala se regaseste in conditiile prezentei spete.
Starea de pericol pentru ordinea publica se deduce din circumstantele concrete ale cauzei, iar in acest sens, judecatorul de drepturi si libertati retine ca anumite infractiuni, prin gravitatea lor particulara si prin reactia publicului la savarsirea lor, pot sa provoace o tulburare sociala de natura sa justifice masura arestarii preventive.
La analizarea existentei pericolului public pentru ordinea publica, exigenta impusa la luarea celei mai grave masuri preventive, judecatorul de drepturi si libertati are in vedere imprejurarile comiterii faptelor (inculpatii au demarat o activitate sustinuta de exploatare a persoanelor vulnerabile, folosindu-se de acestea la prestarea de activitati gospodaresti si nu numai, fara a le remunera, fara a le hrani, privandu-le de libertate si agresandu-le), dar si urmarile produse (persoanele vatamate prezinta tulburare de stres posttraumatic cu status traumatic sever sau catastrofal, fiind identificata chiar perceptia torturii in privinta uneia dintre ele, iar efectele tratamentului degradant la care au fost supuse va fi resimtit o lunga perioada de timp, cu atat mai mult cu cat majoritatea dintre acestea au suferit anterior si alte traume).
Este relevant din acest punct de vedere si faptul ca inculpatii au actionat intr-o maniera organizata, X si Y exploatand victime in interesul propriei familii, iar Q, Z si W vizand bunastarea propriei familii, cu totii avand cunostinta de situatia ,,slugilor" celorlalti.
Astfel de infractiuni au o rezonanta deosebita si in randul comunitatii, fiind apreciate de catre judecatorul de drepturi si libertati ca fiind de natura a tulbura opinia publica si de a ii afecta grav increderea intr-un sistem real de valori, generand atitudini de neincredere la adresa organelor statului chemate sa protejeze ordinea sociala, in lipsa unei reactii ferme.
Apoi, cu privire la persoana inculpatilor, judecatorul de drepturi si libertati are in vedere criteriile impuse de teza a doua a art. 223, alin. 2 Cod procedura penala: anturajul si mediul din care provin inculpatii, antecedentele penale, alte imprejurari privitoare la persoana acestora. Aceleasi criterii sunt regasite si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in cauza Jose Gomes Pires Coelho contra Spaniei din 28 martie 2006: caracterul celui vizat, moralitatea, domiciliul, profesia, legaturile familiale, aspecte care pot sa confirme existenta riscului de perturbare a anchetei sau sa il faca atat de redus incat sa nu justifice detentia.
Suspectii - o parte, recidivisti
In prezenta speta, judecatorul de drepturi si libertati are in vedere faptul ca, din fisele de cazier judiciar, rezulta ca inculpatii Z si W sunt recidivisti. Astfel, prin Sentinta penala nr. .../09.11.2016 a Judecatoriei Baia Mare, definitiva prin neapelare in data de 22.11.2016, inculpatul Z a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 5 ani si 4 luni inchisoare, acesta fiind incarcerat in data de 29.11.2014 si liberat conditionat in data de 16.01.2018, cu un rest din pedeapsa ramas neexecutat de 586 zile (inculpatul suferind si alte condamnari in trecut).
Apoi, inculpatul W a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani 5 luni si 20 zile inchisoare, aplicata prin Sentinta penala nr. .../19.01.2017 a Judecatoriei Baia Mare, definitiva prin necontestare in data de 31.01.2017 (hotarare de contopire), fiind incarcerat in data de 17.06.2016 si liberat conditionat in data de 21.08.2018, cu un rest ramas neexecutat de 316 zile; si acest inculpat a suferit mai multe condamnari in trecut.
Judecatorul de drepturi si libertati constata ca nici inculpatul Q nu se afla la primul contact cu legea penala, acesta fiind condamnat la pedeapsa de 1 an inchisoare, prin Sentinta penala nr. .../03.02.2016 a Judecatoriei Baia Mare, definitiva prin Decizia penala nr. .../A/20.07.2016 a Curtii de Apel Cluj; inculpatul s-a aflat in executarea pedepsei in 25.07.2016 - 29.03.2017, fiind liberat conditionat cu un rest ramas neexecutat de 117 zile inchisoare.
In privinta inculpatilor ... si Y, judecatorul de drepturi si libertati retine faptul ca nu sunt cunoscuti cu antecedente penale, insa acestia, la fel ca ceilalti inculpati, nu au ocupatie, nici loc de munca.
De asemenea, judecatorul de drepturi si libertati nu poate face abstractie de faptul ca inculpatii au dat dovada de indrazneala deosebita, infractiunile de care sunt acuzati fiind comise intr-o perioada indelungata de timp.
Retinand si aspectele rezultate din perchezitiile domiciliare efectuate in cauza, judecatorul de drepturi si libertati retine ca, in cauza, s-a facut dovada faptului ca, lasati in libertate, inculpatii ar putea sa persevereze in acelasi comportament infractional.
Asadar, avand in vedere aspectele expuse in considerentele prezentei incheieri, judecatorul de drepturi si libertati constata ca riscul de continuare a activitatilor infractionale de catre inculpati apare plauzibil si pertinent, motiv pentru care se justifica luarea masurii arestarii preventive.
Pe cale de consecinta, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca este indeplinita in cauza si conditia existentei unei stari de pericol pentru ordinea publica.
In ceea ce priveste necesitatea luarii unei masuri preventive, asa cum s-a mai aratat in considerentele prezentei incheieri, aceasta rezulta din gravitatea faptelor comise si din ansamblul activitatilor infractionale desfasurate, inculpatii fiind cercetati pentru comiterea unor infractiuni extrem de grave, indreptate impotriva persoanelor vulnerabile.
In acest sens, in jurisprudenta europeana, s-a precizat ca, ,,in alegerea unei masuri preventive pentru prima data, instantele se pot baza pe prezumtii relative slabe, cum ar fi gravitatea acuzatiilor, pozitia suspectului in societate, natura infractiunilor de savarsirea carora este acuzat, etc. Curtea este constienta de faptul ca existenta unui risc de sustragere de la proces sau de recidiva, nu poate fi demonstrat cu acelasi grad de certitudine ca existenta unui fapt care deja a avut loc. Acest lucru este a fortiori adevarat, la inceputul unei anchete penale, atunci cand autoritatile de urmarire penala au mai putine informatii despre suspect, legaturile sale, imprejurarile cauzei, etc. Acest lucru explica de ce standardul Curtii de revizuire a ordinului initial de detentie este de obicei destul de relaxat...".
In ceea ce priveste proportionalitatea acestei masuri, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca nicio alta masura preventiva nu este suficienta pentru a se inlatura riscul savarsirii unei noi infractiuni si pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal. Niciuna dintre celelalte masuri preventive prevazute de art. 202, alin. 4 Cod procedura penala nu ar fi in masura sa asigure scopul aratat mai sus si sa protejeze in mod eficient interesul public.
Corelativ, instanta va respinge solicitarea inculpatilor de luare a masurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, acestea nefiind oportune la acest moment procesual.
Masura fiind apreciata ca fiind conforma si cu principiile instituite de art. 5 paragraf 1 din CEDO, necesara, proportionala si echilibrata, instanta va dispune luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatii X, Y, Z, Q si W, pe o durata de 30 de zile, incepand cu data de 5 iunie 2020 si pana in data de 4 iulie 2020 inclusiv, in temeiul art. 223, alin. 2 din Codul de procedura penala.
PENTRU ACESTE MOTIVE
JUDECATORUL DE DREPTURI SI LIBERTAtI
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
In temeiul art. 226 Cod procedura penala si a art. 223 alin. 2 Cod procedura penala, admite propunerea formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Biroul Teritorial Maramures in dosarul de urmarire penala nr. 98-D/P/2020, si in consecinta:
Dispune arestarea preventiva a inculpatilor:
1 . X ...;
- Y ...;
- Z ...;
- W ...;
- Q ....
pe o durata de 30 de zile, din 5 iunie 2020 pana in 4 iulie 2020 inclusiv.
Comenteaza cu Facebook
Articolul EXCLUSIV SCLAVIE BOZANTA MICA: AVEM DOCUMENTUL ARESTARII PREVENTIVE - Erau torturati si li se spunea ca vor fi ingropati in cimitirul lor apare prima data in Stiri din Maramures - Vasile Dale.
